Clubul parintilor
Bine aţi venit Vizitator | RSS
Meniu site
Categoriile secţiunii
Cartea mea [7]
Alimentatia [5]
Frumusete [6]
Horoscop [6]
Mame [46]
Poezii [27]
Sanatate [15]
Traditii [18]
Articole
Caderea parului Acneea Trusa medicala Baita bebelusului Obiectele necesare pentru baita la bebelusi Biberoanele Un ten perfect Alaptarea Doctorii Dintisorii Remedii de colici Vulvovaginita Fimoza la bebelusi Bolile copilariei Alimentatia de la 2 luni- 1 an
Forum
Infidelitate Ajutor umanitar Bucatarie Dezvaturile la copii Matrimoniale Ocupatia noastra Discutii generale Despre femei Despre barbati
test
TEST
Chat
500
Principală » Articole » Traditii

Sfantul Trifon

Denumirea de Făurar vine de la Faur, adică timpul când se ascuteau uneltele pentru începutul sezonului agrar. Pentru că are 28 sau 29 de zile, Făurar este considerat fratele cel mic al lunilor anului. 
Sfantul Trifon este sărbătorit pe 1 februarie.

În popor exista credinţă că el are putere asupra începutului de primăvară.

Astfel, el este cunoscut în credinţa populară ca cel ce păzeşte livezile de omizi şi lăcuste, iar pe oameni, de nebunie. În ziua de pomenire a Sfântului Trifon se practică o serie de rituri, cu scopul de a asigură protecţia şi fertilitatea livezilor de pomi fructiferi şi a viilor.

În vechime, viticultorii şi pomicultorii tineau post în această zi şi chemau preotul să le stropească cu agheazmă livezile şi via, ca aceastea să fie ferite de nerodire şi de secetă sau grindină. În sudul Olteniei există un ritual complex de pregătire a viei pentru noul sezon, cunoscut sub numele de Arezeanul (Tăiatul) viilor.

Pe lângă acest obicei de tăiere a corzilor de viţa-de-vie, viticultorii aprindeau focuri la marginea plantaţiilor şi afumau via cu o cârpă aprinsă, spre a feri via de pătrunderea forţelor malefice. În zonele Banatului şi ale Transilvaniei, în ziua de 1 februarie bărbaţii ieseau în livezi şi după ce curăţau pomii îi stropeau cu apă luată în zori din izvoare şi sfinţită de preot. 

Un alt obicei întâlnit în această zi era "scuturatul pomilor".

Cu topoarele în mâini, bărbaţii loveau pomii la rădăcina, mimând tăierea acestora:

"-Măi, pomule, face-i roade, că de nu, eu te tai". Răspunsul era dat de un copil în vârstă de 7-8 care simboliza "sufletul" pomului: "- Lasă-mă, iartă-mă, nu mă lovi, nu mă taia, c-oi inflori şi-oi rodi, când vremea mi-a veni şi de noroc ţi-oi fi".

O data ce ritualul de la vie era încheiat, viticultorii se îndreptau în alai spre casă. Veneau spre casă purtând pe cap cununi făcute din primele corzi tăiate din vie.

Acasă, viticultorii erau aşteptaţi cu masă abundentă, semn ca astfel trebuia să fie şi producţia viticolă. Se pare că Sfântul Trifon a împrumutat şi atribute ale zeului Dionysos, căci o cană cu vin îi era destinată spre a câştiga bunăvoinţa sa spre a apăra viile şi a obţine recolte bogate de struguri. În Banat a existat un obicei, astăzi pierdut, ca din vârful dealurilor cu vii să se rostogolească o roată aprinsă.

Sensul obiceiului era de a fertiliza via şi a îndepărta de ea duhurile nefaste, printre care şi iarna. Ziua de 1 februarie este numită în unele zone Ziua omizilor. În această zi, unele gospodine sfinţeau grâul şi porumbul pe care îl aveau spre a fi semănat. Alte gospodine mergeau cu turte la muşuroiul furnicilor şi le spuneau: "Cum vă dau eu de mâncare, aşa voi să nu-mi mâncaţi recolta!".

Categorie: Traditii | Adăugat de: alma3000 (13 Aug 13)
Vizualizări: 232
Total comentarii : 0
Doar utilizatorii înregistraţi pot adăuga comentarii
[ Înregistrare | Autentificare ]
Cautare
Sondajul nostru
Evaluează site-ul meu
1. Excelent
2. Groaznic
3. Bine
4. Rău
5. Satisfăcător
Total răspunsuri: 10
Statistica
Login
Coşul de cumpărături
Coşul de cumpărături este gol